RESTITUIRI

Iulian Negrilă
istoric literar

Octavian Goga
(1881-1938)

Fire de luptător neînfricat, Octavian Goga s‑a angajat efectiv în acțiuni cu caracter național, trecând de la vers, la implicarea directă în problemele acute ale națiunii române din Transilvania de la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Mai multe epistole expediate de poet contemporanilor săi cu care era angajat în demersurile culturale și naționale vin să lumineze demersurile marelui scriitor patriot.

Prezentăm mai întâi epistolele adresate lui Andrei Bârseanu (1858-1922), profesor, scriitor, președinte al Astrei, director al revistei Transilvania și membru al Academiei Române. Scrisorile datează din 1907 – 1911 și se referă la râvna cu care proaspătul secretar literar al Astrei s‑a așternut la lucru, la înființarea revistei Țara noastră, pentru care îi solicită colaborări.

Sibiu, 19 ianuarie 1907

Mult stimate domnule profesor,

Întorcându‑mă acasă din străinătate, am intrat în ogasia muncii vechi la Asociațiune... și m‑am așezat la lucru cu toate îndemnurile bune pe care ți le poate de un început de viață nouă.

Împlinind hotărârea acțiunilor, am scos acum revista proiectată pe care am botezat‑o „Țara noastră”.

 Am făcut apeluri și în dreapta și în stânga și pentru abonament și pentru colaboratori – și acum sunt în așteptarea răspunsului din toate părțile. Am trimis un circular băncilor și unul despărțămintelor pentru abonare. Cheltuielile de editare sunt relativ mari și e foarte greu să susținem concurența cu „Poporul român” și „Libertatea”, amândouă deopotrivă de ieftine, dar care aduc și informații politice  ce interesează în mai mare măsură poporul nostru.

Revista Asociațiunii... va trăi numai dacă va avea colaboratori distinși, al căror nume să fie oarecum o garantă morală.

De aceea, vă rog, stimate domnule profesor, ca, dacă aveți timp, să binevoiți a‑mi trimite și D‑vs. ceva și să îndemnați și pe domnii profesori din Brașov, despre care aveți încredințare că știu scrie în graiul poporului, să trimită câte ceva.

Material primesc destul, dar cei mai mulți câți îmi trimit cred că a scrie pe seama poporului înseamnă a înșira adevăruri și axiome banale și se feresc de lucruri pozitive. Mai ales pentru partea economică a revistei îmi lipsesc colaboratorii.

Cu toate acestea eu lucrez cu drag pentru o revistă care ajunge în mâinile țăranilor și sunt curios la ce rezultate vom ajunge.

Urându‑vă an nou fericit – și încă mulți alții – pe lângă respectoase sărutări de mâini stimatei doamne și salutări domnișoarei Constanța, vă rog să primiți încredințarea stimei și iubirii ce vă păstrează al D‑voastră, Octavian Goga

Referindu‑se la ședințele plenare ale secțiilor Astrei, care în vara lui 1908 erau în plină desfășurare, Octavian Goga îi scrie cu îngrijorare lui Andrei Bârseanu, membru în conducerea Asociațiunii... și mai apoi președinte al ei, în legătură cu îndeplinirea programului de activitate culturală din ultima perioadă, făcând în același timp, câteva propuneri importante pentru revigorarea vieții spirituale românești, dintre care cea mai însemnată este reeditarea revistei „Transilvania”:

Asociațiunea pentru Literatura Română

și Cultura Poporului Român        

Sibiu, 19 iunie,1908

Nr. 577/908

Mult stimate domnule profesor,

 Apropiindu‑se termenul ședințelor plenare ale secțiunilor îmi iau voie a vă aminti hotărârile ședinței plenare din anul trecut, efectuarea acestora de către biroul central și eventualele chestiuni pendente care așteaptă o rezolvare oarecare.

Mai întâi mă cred dator să atrag atențiunea asupra următoarei împrejurări: Cu sfârșitul anului trecut, revista „Țara noastră”, în urma hotărârii comitetului central, a încetat de‑a mai face parte din publicațiunile Asociațiunii... Prin această hotărâre izvorâtă din forța unor împrejurări, – așezământul nostru a pierdut un punct însemnt din programul său de activitate culturală,după cum a fost aceasta lămurită și fixată anul trecut cu prilejul pornirii acestui organ de publicitate. E de datoria secțiunilor și în rândul întâi, a secției literare, ce la ședința plenară din acest an să statorească un nou mijloc de propagare a străduințelor noastre culturale. În raportul ce vom înainta ședinței plenare a secțiunilor voi desfășura mai pe larg o propunere în această chestiune. Deocamdată, vă rog a discuta cu membrii secțiunii ca din prilejul ședinței plenare să se poată aduce o hotărâre. De astă dată sunt două mijloace care se impun și aupra cărora se poate deschide discuția: 1) reeditarea revistei „Transilvania”, idee care s‑a lansat în timpul din urmă și a fost stinsă chiar de către unii membri din secțiuni; 2) o îmbogățire sistematică a Bibliotecii poporale, care sub îngrijirea secretarului literar, cu ajutorul secțiunilor, ar fi să sperie la răstimpuri anumite, luând proporțiile unei utile publicațiuni periodice de propagandă culturală. Vă rog să binevoiți a discuta aceste două mijloace, pe care în cadrele unei propuneri mai amănunțite le voi supune ședinței plenare pentru a solicita o hotărâre. (Adaug cu creionul: „colpotragiu comercial”, n.n.).

Trecând peste deciziunile cuprinse în procesul verbal al ultimei ședințe plenare amintesc următoarele:

În ultima ședință plenară s‑a reluat angajamentul colaborării membrilor din secțiuni la „Biblioteca poporală” a Asociațiunii... Cu deosebire din prilejul pregătirii biografiei bărbaților noștri distinși s‑a accentuat din nou această colaborare și s‑a avizat anul trecut ședința plenară că pentru acest an se va prezenta spre publicare broșura Viața și lucrările lui Al. Papiu‑Ilarian de membru corespondent dr. I. Rațiu.

Alături de acestea, mai este încă chestiunea adunării nomenclaturii poporale relative la „care, plug și războiul de țesut”, lucrare începută înainte cu mai mulți ani.

Vă rog să binevoiți a lua măsurile necesare și ce privește aceste chestiuni.

Din prilejul ședinței plenare voi veni cu o serie de propuneri pe care le voi supune aprecierii On. membri ai secțiunii.

Primiți, vă rog, expresiunea înaltei stime ce vă păstrez, Octavian Goga, secretar literar al Asociațiunii...

La sfârșitul aceluiași an, apropiindu‑se data scadentă a apariției Transilvaniei, Octavian Goga cere lămuriri cu privire la structura tematică a revistei, el nefiind în măsură să răspundă pentru partea științifică a publicației. De asemenea, poetul îl informează pe Andrei Bârseanu despre succesele obținute  de Biblioteca poporală care a tipărit o serie de lucrări. 

Fiind întotdeauna în centrul evenimentelor vremii sale, Octavian Goga și‑a creat pentru posteritate o adevărată aureolă de apostol al neamului său, așa cum reiese cu ușurință și din corespondența prezentată care aruncă noi raze de lumină asupra personalității sale.